Legendele Olimpului -Asclepio

   Asclepio este fiul lui Apolo si al Coroniei. El are puteri supranaturale, de a vindeca boli și de a aduce la viata morții. Hades, zeul întunericului, îi cere lui Zeus să-l lovească cu focul ceresc. Acesta moare și astfel ajunge pe bolta cereasca sub forma unei constelații.

Legendele Olimpului - Ulise

    Ulise (Odiseu) celebru erou grec care a participat la Războiul Troian.
    Ulise era regele Ithacăi şi fiul Sisif şi al Anticleei. El s-a căsătorit cu Penelopa, fiica lui Icarius, cu care a avut un fiu, Telemah. În războiul troian, Odiseu are un rol important. Vestit pentru mintea sa isteaţă şi pentru prudenţa şi vorbele frumoase pe care ştia să le rostească, el este trimis adeseori în solii sau i se dau diverse însărcinări. De pildă, este trimis la regele Lycomedes să-l aducă pe Achilles, îl însoţeşte pe Menelau atunci când acesta se duce să o ceară pe Elena de la troieni, mijloceşte împăcarea lui Agamemnon cu Ahile, o aduce pe Ifigenia la Aulis, e trimis să-l caute pe Filoctet împreună cu armele lui Hercule, pătrunde ca iscoadă în Troia şi se înţelege pe ascuns cu Elena să-i trădeze pe troieni.

Legendele Olimpului - Hector

    Hector, celebru erou troian, fiul regelui Priam şi al Hecubei şi soţul Andromacăi, cu care a avut un fiu: pe Astyanax zis şi Scamandrius.
Hector era cel mai viteaz dintre troieni. Deși știa dinainte că avea să moară în luptă ucis de Achilles, că cetatea lui o să fie distrusă, el a continuat totuşi să lupte alături de ai săi. În cel de-al zecelea an de război, când luptele se dădeau sub zidurile Troiei, Hector bagă groază şi moarte în tabăra grecilor.
    După ce-i ucide pe cei mai vajnici dintre ei, în frunte cu Patroclus, după ce conduce atacul, dezlănţuit de troieni împotriva corăbiilor greceşti, pe care le incendiază, Hector rămâne singur afară din cetate, vrând să-l înfrunte pe Achilles. El este fugărit de trei ori în jurul zidurilor Troiei de către eroul "cel iute de picior" şi cade, răpus de mâna lui, sub privirile îngrozite ale părinţilor săi, care urmăresc lupta de sus, de pe ziduri. Cadavrul lui Hector e legat de carul lui Achilles şi dus de către acesta prin pulbere, apoi dus în tabăra ahee. Mai târziu, la cererea şi rugăminţile lui Priam, Achilles îl înapoiază troienilor, care-l ard pe rug, cu mare cinste.

Legendele Olimpului - Achiles

    Achiles era fiul zeiţei Thetys şi al muritorului Peleus. Când s-a născut, Achilles a fost cufundat de către mama sa în apele Styxului, pentru a deveni invulnerabil. I-a rămas afară doar călcâiul de care-l ţinea Thetys. Fiind doar un copil, el a fost încredinţat centaurului Chiron, care l-a crescut pe muntele Pelion.
    Ulterior, pentru a-l împiedica să participe la războiul troian - unde ştia că-şi va găsi moartea, aşa cum prorocise Calchas, şi încercând să zădărnicească împlinirea destinului, Thetys şi-a trimis fiul la curtea lui Lycomedes, regele dolopilor, care l-a ţinut ascuns, deghizat în veşminte femeieşti, printre fiicele lui. Una dintre ele, Deidamia, i-a născut lui Achilles un fiu, pe Neoptolemus. Între timp însă, grecii pregăteau războiul împotriva Troiei. La chemarea lui Ulise, Achilles se alătură armatelor greceşti, în fruntea mirmidonilor. La despărţire, odată cu plecarea flotei din Aulis, Thetys îi dăruieşte lui Achilles armele divine făurite de Hephaestus şi caii lui Poseidon.

Legendele Olimpului - Heracles

   Heracles, era fiul lui Zeus şi al Alcmenei. Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a luat chipul şi înfăţişarea soţului ei, Amphitryon, plecat să lupte împotriva teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a născut Heracles, iar din unirea Alcmenei cu Amphitryon, sosit imediat după aceea, s-a născut Iphicles, fratele geamăn al lui Heracles.
    Dându-şi seama de originea divină a lui Heracles, Amphitryon a consimţit să-l crească în casa sa, alături de Iphicles. Hera a devenit geloasă faţă de Alcmene, încăt înainte de naşterea copilului. Fiindcă Zeus era tatăl copilului trebuia săși ocrotească viitorul fiu, făgăduindusi regatul Argosului primului urmaş care se va naşte din Perseus, Hera a îndemnat-o pe fiica ei, Ilithyia, care se ocupa de naşteri, să întârzie naşterea lui Heracles şi să o grăbească în schimb pe cea a lui Eurystheus, fiul lui Sthenelus.
    Datorită acestui fapt, Eurystheus se naşte la şapte luni, revenindu-i lui Argosul, iar Heracles e purtat zece luni în pântece de Alcmene. Însă mânia Herei continuă să se reverse şi după naştere, de data aceasta însă asupra copilului. Într-o noapte, când cei doi fraţi se aflau în leagănul lor, ea le trimite doi şerpi cu gândul să-l ucidă pe Heracles. Fără să-şi piardă cumpătul, Heracles, deşi avea numai zece luni, îi apucă pe fiecare cu câte o mână şi îi sugrumă, în timp ce Iphicles, îngrozit, trezeşte toată casa cu ţipetele lui.
    Heracles a rămas cunoscut pentru “Cele douăspreze munci ale lui Heracles”, dar şi pentru numeroase acte de curaj şi vitejie.

Legendele Olimpului - Zeus

   După ce puterea a fost luată de titani, Cronos şi fraţii lui, acesta a hotărât să îşi găsească o soţie. Astfel a găsit-o pe Reea cea mai frumoasă titanidă. Din căsătoria lor s-au născut doi băieţi Hades şi Poseidon şi trei fete: Hestia, Demetra, şi Hera. Deoarece lui Cronos îi era frică să nu-i fie luată puterea de unul din fiii lui, a hotărât să-i mănânce. Durerea de mamă a Reei a făcut-o să-i ceară ajutor zeiţei Gheea astfel aceasta, atunci când a născut ultimul copil, l-a dat bunicii care l-a ascuns. Acesta a primit numele de Zeus.
   Când Zeus a ajuns la vârsta bărbăţiei a hotărât să pună capăt nenorocirilor făcute de tatăl său Cronos şi să îi poată salva fraţii înghiţiţi de acesta. Eliberarea celor cinci fraţi a fost posibilă cu ajutorul unei băuturi miraculoase pregătită de o verişoară de-a sa Metis. Aceasta era fiica titanului Ocean.
    Astfel Zeus a împărţit lumea în trei părţi, două părţi le-a dat celor doi fraţi, Poseidon şi Hades. Hades a luat subteranul, Poseidon a luat mările și oceanele iar Zeus a luat cerul, adică a rămas stăpânul adevărat. Celor trei surori le-a dat şi lor puteri. Hestiei i-a dat focul, Demetrei i-a dat bogăţia holdelor şi livezilor iar lui Hera, care era cea mai sfioasă dintre ele a devenit soţia lui Zeus.
    Astfel a ajuns Zeus să domnească pe muntele Olimp. El a avut mai mulţi copii atât cu Hera cât şi cu Metis dar şi cu alte zeiţe.
    Cea mai frumoasă fiică a acestuia, era zeiţa Atena făcută cu Metis. Împreună cu Hera a avut pe zeul Hares, un băiat frumos dar încet la minte. Deoarece acesta se simţea bine doar în luptă şi îi plăcea să vadă sânge, Zeus l-a numit zeul războiului nedrept.

Legendele Olimpului - Atena

Una dintre cele mai importante zeițe din mitologia greacă, era fiica lui Zeus şi a lui Metis. Ea a mostenit forţa de la Zeus, îmbinată cu înţelepciunea lui Metis. Ea era o zeiță războinică, cu un coif și suliţă  pe care era zugrăvit capul Gorgonei. Atena a jucat un rol foarte important în lupta împotriva giganţilor. Ea era  protectoare artelor frumoase, a meşteşugului, a literaturii, a agriculturii și a oricărei acţiuni care presupunea ingeniozitate şi inţiativă.

Legendele Olimpului - Ares

  El se numără printre cei doisprezece mari zei ai Olimpului. El este fiul lui Zeus şi al Herei. Cu toate acestea, era dispreţuit de către părinţii săi şi de către ceilalţi zei, mai ales de către Atena, deoarece este foarte violent și sângeros. În numeroasele mituri legate de numele lui, zeul apare adesea înfrânt, deși era simbolul forţei războinice, brutale.

Legendele Olimpului - Artemis

 Artemis este soră geamănă cu Apollo. Ea este fiica lui Zeus şi a lui Leto. La început, a avut aceleaşi
atribute ca şi fratele ei: era o divinitate răzbunătoare, care semăna molimi şi moarte printre muritori. Când Apollo ajunge să fie identificat cu Helios (Soarele), Artemis e identificată cu Selen (Luna). Mai târziu, Artemis capătă atribute de zeiţă binefăcătoare: ea era considerată protectoare câmpurilor, a animalelor şi a vindecărilor miraculoase.

Legendele Olimpului - Afrodita

      Potrivit legendei, s-a născut pe o insulă, Cipru.  Deși, zeița a frumuseții, este căsătorită cu zeul hidosul, Hefaistos,  fierarul zeilor. În privința nașterii ei există două variante, prima ar fi că este fiica lui Jupiter și a Dionei, cealaltă spune că s-a născut din spuma mării. Chiar dacă este căsătorită cu Hefaistos (Hephaestus), a fost iubită de Marte (zeu al războiului); de Bachus (zeu al vinului); Mercurian (zeu al negoțului) si Neptun (zeu al mărilor și oceanelor); dintre zei, iar dintre muritori de Anchises și Adonis.

      A avut mai multi copii: cu zeul Bachus pe Eros, cu Marte pe Anteros si pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas, etc.

     În legatura cu farmecul si puterea ei circulau numeroase legende: un episod cunoscut este acela al infidelitatii ei fata de Hephaestus care, descoperind legatura ei cu Marte, a chemat toti zeii Olimpului drept martori, surprinzându-i împreuna pe cei doi. Un alt episod, celebru de data aceasta, este judecata lui Paris: Iupiter a poruncit ca marul de aur aruncat de Eris (zeita vrajbei), si revendicat în egala masura de Iunona, Minerva si Venus, sa fie acordat de un muritor, Paris, aceleia pe care o va socoti el mai frumoasa. 

      Cele trei zeite s-au înfatisat înaintea lui Paris pe muntele Ida si au început sa-si laude farmecele, promitându-i fiecare câte un dar. Cucerit de frumusetea lui VENUS si de darul fagaduit de ea - acela de a o lua de sotie pe cea mai frumoasa muritoare, pe Helena - Paris i-a dat ei marul. Alegerea ei si rapirea Helenei au constituit originea razboiului troian. În cursul acestui razboi, în care rivalele ei, Iunona si Minerva, au sprijinit tabara adversa; VENUS, ajutandu-i în mod constant pe troieni, în special pe Paris si pe Aeneas. Ea a fost ranita în lupta de catre grecul Diomede. 

     Daca nu a putut împiedica moartea lui Paris si distrugerea Troiei, în schimb, salvarea lui Aeneas se datoreste lui VENUS, care l-a ajutat sa ajunga pe tarmurile Italiei. Era socotita sub acest nume, de VENUS, drept divinitatea protectoare a Romei. Avea sanctuare celebre la Paphos, Cnidus, Delos, Sicyon, etc. Cultul ei era celebrat în întreaga lume helenica, cu precadere în insulele Cyprus si Cythera.